Occitan

Etimologia

Del latin burricus « caval pichon », de burrus

Prononciacion

lengadocian, gascon /buˈriko̞/
provençau /buˈʀikə/

 Nom comun

Declinason
Singular Plural
borrica borricas
[buˈriko̞] [buˈriko̞s]

borrica femenin, (masculin: borric)

  1. Cavalon baiòl.
  2. Feme de l’ase.
  3. (figurat, popular) Persona bestiassona e caparruda.

Derivats

Sinonims

Traduccions

sauma


 Forma de vèrb

borrica

  1. Tresena persona del singular del present de l'indicatiu de borricar.
  2. Segonda persona del singular de l'imperatiu afirmatiu de borricar.