vârf

Romanés

Etimologia

Del eslau ancian врьхъ (vrĭxŭ). Comparar amb lo meglenoromanés vrău.

Prononciacion

/vɨɾf/, /vɨɾf/

Nom comun

Declinason
Singular	Plural
vârf	vârfuri
[vɨɾf]	[vɨɾˈfuɾʲ]

vârf neutre

1. Som, cima, poncha.